factură
- parte de vorbire:
- substantiv fem.
Definiții
Sensul 1: Factura este un document comercial și contabil prin care un vânzător consemnează bunurile livrate sau serviciile prestate și suma pe care cumpărătorul trebuie să o plătească.
Etimologie
„Factură” a intrat în română din francezul facture, care provine din latinescul factūra — „facere”, „producere” sau „rezultatul unei lucrări”. Cuvântul latin este format din factus („făcut”), de la verbul facere („a face”).
Alte intrări pentru „factură”
Distribuie
Actualizat: 28 oct. 2026