Ștefan Luchian

Definiții

1. 1.

   Sensul 1: Ștefan Luchian s-a născut la Ștefănești, județul Botoșani, în 1868, și a murit la București, la 28 iunie 1916. A studiat la Școala de Belle-Arte din București, apoi la München și Paris. Nicolae Grigorescu a avut o influență importantă asupra formării sale artistice. Este cunoscut mai ales pentru: picturile cu flori — „Anemone”, „Garoafe”, „Trandafiri”, „Albăstrele”; peisaje, precum cele de la Brebu și din lunca Ialomiței; portrete, printre care „Safta florăreasa” și „Moș Nicolae cobzarul”; pasteluri, acuarele și desene; lucrări cu teme sociale, precum „La împărțitul porumbului” și „Ultima cursă de toamnă”. Stilul său îmbină observația directă a naturii cu o cromatică puternică și luminoasă. Luchian este asociat cu impresionismul, simbolismul și modernizarea picturii românești, dar are un stil personal foarte recognoscibil. Muzeul Național de Artă îl descrie ca pe un artist cu o mare forță cromatică și cu o contribuție importantă la dezvoltarea graficii românești. În ultimii ani ai vieții a suferit de scleroză multiplă, iar boala i-a limitat sever mișcările. Cu toate acestea, a continuat să picteze; când nu și-a mai putut folosi bine mâinile, pensula îi era fixată de încheietură. Florile din ultima perioadă sunt printre cele mai emoționante lucrări ale sale. Este supranumit adesea „poetul plastic al florilor” și este considerat, alături de Grigorescu și Andreescu, un mare întemeietor al picturii române moderne.

Caută alt cuvânt