Sari la conținut
De cuvinteDicționar al limbii române

somn

parte de vorbire:
substantiv

Definiții

  1. Sensul 1: Somnul este o stare naturală și periodică de odihnă, în care activitatea conștientă și reacția la stimuli din jur scad, iar organismul se reface.

Etimologie

„Somn” (cu sensul de odihnă) provine din latinescul somnus, cu același înțeles. Este un cuvânt moștenit din latină.

Distribuie

Actualizat: 18 oct. 2026

Caută alt cuvânt