Sari la conținut
De cuvinteDicționar al limbii române

prieten

parte de vorbire:
substantiv masculin
plural:
prieteni
silabisire:
pri-e-ten

Definiții

  1. Sensul 1: Persoană de care cineva este legat printr-o afecțiune reciprocă, prin încredere și stimă.

    • Exemplu: E cel mai bun prieten al meu din copilărie.
  2. Sensul 2: Persoană care sprijină o cauză.

    • Exemplu: S-a dovedit un prieten al artelor.

Sinonime

  • amic
  • camarad

Antonime

  • dușman
  • inamic

Etimologie

Din sl. prijateljĭ.

Sursa

De cuvinte — definiții demonstrative, Echipa De cuvinte, Set inițial (2026) · licență: CC BY-SA 4.0Definiții originale scrise pentru De cuvinte (conținut demonstrativ).

Distribuie

Actualizat: 12 sept. 2026

Caută alt cuvânt

prieten — definiție | De cuvinte