Sari la conținut
De cuvinteDicționar al limbii române

oximoron

parte de vorbire:
substantiv

Definiții

  1. Sensul 1: Oximoronul este o figură de stil care alătură doi termeni cu sensuri aparent contradictorii, pentru a crea o expresie sugestivă. Exemple: „tăcere asurzitoare”, „dulce-amărui”, „secret public”. Un oximoron celebru este replica Julietei din "Romeo și Julieta" - „Despărțirea-i dulce suferință”.

Etimologie

În română, oximoron este preluat din francezul oxymoron. Etimonul său ultim este grecescul oxýmōron, alcătuit din oxýs („ascuțit”, „pătrunzător”) și mōrós („prost”, „nesocotit”): literal, „prostie pătrunzătoare” sau „ascuțit de nesocotit”.

Distribuie

Actualizat: 14 oct. 2026

Caută alt cuvânt