Sari la conținut
De cuvinteDicționar al limbii române

dimineață

parte de vorbire:
substantiv fem.

Definiții

  1. Sensul 1: partea zilei cuprinsă, în general, între răsăritul soarelui și amiază.

Etimologie

„Dimineață” este explicat în dicționare prin latinescul reconstituit demanitia. O altă explicație îl leagă de expresia mai veche „de *mâneață”, din latinescul reconstituit *manitia. Asteriscul arată că formele latine nu sunt atestate direct, ci reconstruite de lingviști

Distribuie

Actualizat: 17 oct. 2026

Caută alt cuvânt