cosmopolit
- parte de vorbire:
- adjectiv
Definiții
Sensul 1: etimologia cuvântului explică sensul cel mai bine. Cosmopolit vine din greaca veche: kosmos = lume, univers, frumusețe, armonie, ordine a lumii, tot ceea ce este cunoscut și se desprinde haos, și polites, însemnând cetățean. Sensul literal este așadar "cetățean al lumii". Termenul este legat de personalitatea lui Diogene din Sinope, care întrebat fiind de unde este, el răspundea întotdeauna: "Sunt cosmopolit". Diogene a fost un strălucit pedagog și întemeietor de școală. În timp ce Platon întemeiase Akademos, o școală înaltă la care nu aveau acces decât cei care știau bine filozofia și matematica, în timp ce Aristotel care întemeiase Lykeon, o școală din Grădina Lupilor unde voia să predea tot ceea ce se poate cunoaște, de la filozofie, biologie, geografie, matematică sau studiul legilor, Diogene s-a mulțumit să predea filozofia în cea mai săracă piață din Atena, piața în care se vindeau câinii. Școala lui filozofică are numele provenit din numele de câine în limba greacă veche - kynoi-kynikos, fiind o filozofie care-ți aruncă adevărul în față chiar dacă te lovește ca o mușcătură de câine. Legenda spune că Alexandru Macedon a venit special în Atena să-l cunoască pe acest filozof care locuia în timpul verii într-un butoi. Când s-a aplecat asupra lui, Macedon i-ar fi zis: - Diogene, ce-aș putea să-ți dau, cum aș putea să te răsplătesc? iar Diogene, bucurându-se în fiecare dimineață de căldura răsăritului de soare, i-ar fi replicat: - Dă-te la o parte din soarele meu. Nu poți să-mi dai ceea ce nu poți să-mi dai.
Sensul 2: un oraș cosmopolit = un oraș cu locuitori din varii rase, nații, continente, culturi, societăți, comunități lingvistice.
Distribuie
Actualizat: 30 sept. 2026