cântec
- parte de vorbire:
- substantiv neutru
Definiții
Sensul 1: Compoziție literară în versuri, adesea însoțită de melodie.
Etimologie
„Cântec” vine din latinescul cantĭcum, cu sensul de „cântare” sau „cântec”. Este înrudit cu românescul a cânta.
Distribuie
Actualizat: 19 oct. 2026