bonetă
- parte de vorbire:
- substantiv fem.
Definiții
Sensul 1: scufie purtată mai ales de copiii și bătrîniiș tichie de medic, de bucătar. (mil.) acoperămînt de cap fără cozoroc.
Sensul 2: (mar.) velă ajutătoare care se instalează numai pe vreme bună la extermitatea velelor pătrate.
Etimologie
fr. bonnet, it. bonnetta
Sursa
Florin Marcu, Constant Manecă, "Dicționar de neologisme", Editura Academiei R.S.R., II (1978)
Distribuie
Actualizat: 5 oct. 2026